Începând din anul 2016, conform noului Cod Fiscal, impozitarea clădirilor se face în funcție de destinația spațiului după cum urmează:
Pentru clădirile folosite cu scopul de locuință (rezidențiale), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nici o activitate economică, impozitul este cel pentru scop rezidential.
Pentru clădirile folosite cu pentru activități economice (nerezidenţiale) aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 – 1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
În cazul în care valoarea clădirii nu este reevaluata in ultimii 5 ani impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile.
În consecință este foarte important ca deținătorii unor astfel de clădiri să facă reevaluarea o data la 5 ani pentru a plăti impozit mai mic.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice se conturează două situații distincte:
- dacă suprafețele de locuință/cu scop economic pot fi evidențiate distinct, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidenţial. In acest caz este de asemenea important ca reevaluarea spațiului sa se facă o data la 5 ani.
Precizări din Norme:
Delimitarea suprafețelor pentru stabilirea impozitului, în funcție de destinația rezidentială sau nerezidentială, rezultă din documentul anexat la declarația depusă de contribuabil la organul fiscal local competent, care poate fi, după caz:
a) contractul de închiriere, în care se precizează suprafața transmisă pentru desfășurarea activității economice;
b) contractul de comodat în care se precizează suprafața transmisă pentru desfășurarea activității economice;
c) autorizația de construire și/sau de desființare, după caz, privind schimbarea de destinație a clădirii, în condițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) raportul de evaluare, dacă în acesta sunt evidențiate distinct suprafețele folosite în scop rezidential si nerezidential;
e) documentația cadastrală;
f) orice documente doveditoare, altele decât cele prevăzute la lit. a)-e);
g) declaratia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul fiscal, în cazul în care nu există documente doveditoare.
- dacă suprafețele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează nerezidential.
Pentru stabilirea impozitului pe clădiri nerezidentiale și mixte în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declarație fiscală la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii va fi considerată cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar și în cazul în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în anul anterior anului de referință.
Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării și reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referință. Rapoartele de evaluare trebuie să conțină dovada că rezultatele evaluării au fost înregistrate în baza de date cuprinzând valorile impozabile ale clădirilor, gestionată de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR)
În vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declarația contribuabilului, până la 31 martie.